new-logo

Test: Aplicații la ecuația dreptei. Partea I

Pentru a afla cum să faci testul, înregistrează-te pe eduboom!

Înregistrează-te Ești înregistrat? Întră în cont »

Întrebările pe care le vei întâlni în test:

1
Este adevărată afirmația că dreptele verticale au ecuația generală de forma  x=k unde  k\epsilon \mathbbR  este o constantă reală finită ?
2
Stabilește dacă este adevărat că dreapta care trece prin punctele A(-2,5) și B(1,-3) are ecuația \beginvmatrix x &y &1 \\ -2& 1 &1 \\ 5 &-3 &1 \endvmatrix=0.
3
Stabilește dacă este adevărat că dreapta de ecuație \beginvmatrix x &y & 1\\ 1& -5 &1 \\ 2 &3 &1 \endvmatrix=0 trece prin punctele A(1,2) și B(-5,3).
4
Ți se dau punctele A(-2,1) și B(-2,-5).
  • Este corect să afirmi că punctele A și B se află pe dreapta verticală  de ecuație x=-2 deoarece xA=xB=-2 ?
5
Fie punctele A(-2,1) și B(2,-1).
  • Este corect dacă am calculat că mijlocul segmentului AB este chiar originea sistemului de axe , O(0,0)?
6
Fie triunghiul  \Delta ABC cu vârfurile A(-1,2), B(-2,-2) șiC(3, -4). Notez cu M mijlocul laturii AC.
  • a) Determină, folosind calculul cu determinanți, forma cu pantă a
  • ecuației dreptei AB.
  • b) Calculează coordonatele punctului M.
  • c) Determină, folosind calculul cu determinanți, forma generală a
  • ecuației medianei dusă din vârful B al triunghiului  \Delta ABC.
  • Indicație: Mediana dusă din vârful B al triunghiului  \Delta ABC este dreaptaBM.
7
Fie triunghiul  \Delta ABC cu vârfurile A(-3,-2), B(-2,-3) și C(4, 5). Notez cu M mijlocul laturii BC.
  • a) Determină, folosind calculul cu determinanți, forma cu pantă a ecuației dreptei BC.
  • b) Calculează coordonatele punctului M.
  • c) Determină, folosind calculul cu determinanți, forma cu pantă a ecuației medianei dusă din vârful A al triunghiului  \Delta ABC.
  • Indicație: Mediana dusă din vârful A al triunghiului  \Delta ABC este dreapta AM.
8
Fie triunghiul  \Delta ABC cu vârfurile A(4,3), B(-2,-4) și C(-4, -5). Notez cu M mijlocul laturii AC.
  • a) Determină, folosind calculul cu determinanți, forma cu pantă a ecuației dreptei AC.
  • b) Calculează coordonatele punctului M.
  • c) Determină, folosind calculul cu determinanți, forma generală a ecuației medianei dusă din vârful B al triunghiului  \Delta ABC.
  • Indicație: Mediana dusă din vârful B al triunghiului  \Delta ABC este dreapta BM.
9
Fie punctele A(0,2), B(-1,0) și M(2,0). Notez cu C simetricul punctului B față de punctul M.
  • a) Calculează coordonatele punctului C.
  • b) Determină, folosind calculul cu determinanți, forma generală a ecuației medianei dusă din vârful A al triunghiului  \Delta ABC.
  • Indicații: 1. Deoarece punctele B și C sunt simetrice față de punctul M rezultă că  M este mijlocul segmentului BC. 2. Mediana dusă din vârful A al triunghiului  \Delta ABC este dreapta AM.
10
Fie punctele A, B(2,2), C(-4,-6) și M(-5,1) mijlocul segmentului AB. Notez cu N mijlocul laturii BC.
  • a) Calculează coordonatele pentru punctele  A și respectiv N .
  • b) Determină, folosind calculul cu determinanți, forma generală a ecuației medianei dusă din vârful A al triunghiului  \Delta ABC.
11
Fie mulțimea punctelor din plan de coordonate An(3^n, (-2)^n) cu n\geq 0, n\epsilon \mathbbN.
  • a) Să se scrie coordonatele vârfurilor patrulaterului A0A1A3A2.
  • b) Să se scrie, folosind calculul cu determinanți, forma generală a ecuațiilor dreptelor A0A3 și A1A2  , cele două diagonale ale patrulaterului;
  • c) Să se calculeze coordonatele punctului P=A0A3\bigcap A1A2, punctul de intersecție al diagonalelor patrulaterului.
12
Fie punctele A(-2,1-n), B(n,2) și C(4,2) cu n\epsilon \mathbbN.
  • a) Determină, folosind calculul cu determinanți, forma generală a ecuației dreptei AB pentru n=1.
  • b) Pentru  n=2,  calculează coordonatele punctului M- mijlocul segmentului BC și determină, folosind calculul cu determinanți, forma generală a ecuației medianei dusă din vârful A al triunghiului  \Delta ABC
13
Fie punctele A(2,3), B(4,5), și C(n+1, n^2) unde n\epsilon \mathbbR.
  • a) Determină, folosind calculul cu determinanți, forma cu pantă a ecuației dreptei AB.
  • b) Calculează valorile lui n\epsilon \mathbbR pentru care punctele A, B și C sunt coliniare.
14
Se dau dreptele :
  • AB: \beginvmatrix x & y &1 \\ 0 &4 &1 \\ 1 & 2 &1 \endvmatrix=0 și BC: \beginvmatrix x & y& 1\\ 1&2 &1 \\ 2& 1 & 1 \endvmatrix=0
  • Calculează coordonatele punctului B.
15
Fie mulțimea punctelor din plan cu coordonatele de forma An(n+1,2n) unde n\epsilon \mathbbN.
  • a) Determină, folosind calculul cu determinanți, forma cu pantă a ecuației dreptei A1A2.
  • b) Demonstrează că toate punctele din mulțimea punctelor din plan cu coordonatele de forma An(n+1,2n) unde n\epsilon \mathbbN sunt coliniare.
  • Indicație: Pentru a demonstra că toate punctele din mulțimea punctelor din plan cu coordonatele de forma An(n+1,2n) unde n\epsilon \mathbbN sunt coliniare trebuie să arăți prin calcul că pentru orice n\epsilon \mathbbN, n> 2 are loc An(n+1,2n)\epsilon A1A2.

Descrierea testului

Acest test de  matematică conține exerciții  pentru clasa a XI-a la Aplicații la ecuația dreptei. În cadrul studiului determinanților la orele de matematică din clasa a XI-a, este important să vezi niște aplicații ale lor. Rolul acestor exerciții este să te ajute să ințelegi cât mai bine noile noțiuni. Rezolvă aceste exerciții și notele tale la clasă vor crește. În plus vei descoperi cât de distractiv poate să fie!  

Pentru a comenta acest test, fii parte din eduboom!

Comentarii (0)
Contact cu eduboom
Contact cu eduboom